Profesor doctor Suciu Ioan, director Liceul Teoretic „Andrei Bârseanu” Târnăveni

: Alexandra Jinga

Rep.: Care este primul lucru la care ne gândim când auzim vorbindu-se despre Liceul Teoretic „Andrei Bârseanu”?

Suciu Ioan: Cel puţin în zona Târnăveni, numele „Andrei Bârseanu” înseamnă o legătură importantă cu trecutul, Andrei Bârseanu fiind un reprezentant de frunte al Astrei şi membru al Academiei Române. Am preluat numele pentru că a avut o contribuţie importantă în zonă. Referitor la Liceul Teoretic „Andrei Bârseanu”, înseamnă rezultate deosebite, experienţă şi o şcoală deosebită la nivelul oraşului dar şi în zonă, pentru că suntem singurul Liceu Teoretic din zona Luduş, Sovata, Blaj, acoperind toate specializările specifice profilului teoretic.

Rep.: Ce înseamnă pentru dumneavoastră să fiţi directorul unei instituţii de învăţământ?

S.I.: Pe lângă momentele legate de premiile de la sfârşit de an şi cele de la concursurile naţionale, înseamnă şi foarte mult efort, responsabilitate. Există multe probleme care trebuie rezolvate, unele cunoscute de colegi, altele mai puţin cunoscute, dar acest lucru nu se face singur, ci cu ajutorul unei echipe. Am reuşit, până în momentul de faţă, să ne rezolvăm toate problemele.

Rep.: Care sunt cele mai importante realizări de când sunteţi directorul Liceului?

S.I.: Cel mai important lucru, de 11 ani de când sunt director, este faptul că am reuşit să menţinem standardul. Am preluat şcoala ca fiind o şcoală de elită. A fost întotdeauna o şcoală bună şi important este că am reuşit să ne menţinem şi, eu cred că am mai şi adăugat ceva la standardul iniţial. Atribuirea denumirii de „Andrei Bârseanu” s-a făcut în urmă cu şapte ani şi am reuşit să scoatem în fiecare an o ediţie a anuarului. Elevii noştri au reuşit în viaţă, şi nu am pierdut legătura cu ei iar la întâlnirile pe care le au la 10 şi la 20 de ani, facem o evidenţă care apare şi în anuarul şcolii. Ne bucurăm să constatăm că au depăşit momentul în care se punea întrebarea „la ce ne serveşte şcoala?”, ne-au dovedit că pot, dar şi-au dovedit şi lor, că sunt capabili să-şi câştige locul pe care-l merită în societate.

Rep.: În ultima perioadă, vedem cu toţii că nu puţine sunt nemulţumirile cadrelor didactice. Principala lor problematică este de natură financiară. Cât de justificat este, în prezent, salariul unui profesor?

S.I.: Salariul unui profesor este mic, în comparaţie cu ce ar trebui să fie, şi spun asta, nu doar ca om al şcolii, dar faţă de solicitările la care trebuie să facă faţă un profesor, salariul nu este corespunzător. În plus, există tendinţa de aplatizare, adică, în ultima vreme au tot crescut salariile debutanţilor în speranţa că îi vor menţine în sistem, în timp ce profesorii cu experienţă au rămas la acelaşi nivel. Nu este o chestiune tocmai competitivă, iar dincolo de faptul că suntem total de acord cu majorarea salariilor debutanţilor şi a tinerilor care se îndreaptă spre acest sistem, mai este necesară şi menţinerea unui echilibru între salariul unui cadru didactic care a parcurs mai multe etape de pregătire, care a susţinut mai multe examene, şi salariul unui debutant, care ar putea ca anul viitor sau peste doi ani să se plictisească şi să părăsească sistemul.


Rep.: Ne puteţi spune care este cel mai mare şi cel mai mic salariu obţinut de un cadru didactic de la „Andrei Bârseanu”?

S.I.: Cel mai mic salariu al unui cadru didactic calificat este de 902 lei iar cel mai mare salariu este puţin peste 2000 de lei, salariu ce implică şi gradaţie de merit. Doar un număr restrâns de profesori beneficiază de un asemenea salariu, iar numărul de gradaţii de merit este limitat la nivelul judeţului nostru.

Rep.: Ar trebui plătiţi profesorii în funcţie de rezultatele obţinute?

S.I.: Da, ar trebui plătiţi în funcţie de asta, dar înainte ar trebui făcut un sistem care să cuantifice, cât se poate de exact rezultatele. Dar ce înseamnă rezultate? Dacă la o clasă de copii buni, aştepţi ca un copil să participe la un concurs şi să obţină un rezultat bun, la o clasă cu copii care au dificultăţi în exprimare sau de scriere, faptul că ai reuşi să-i aduci la o notă de şapte sau opt, este un rezultat foarte bun. Ar trebui o grilă, un sistem naţional de stabilire a performanţei în acest domeniu. Din păcate, şi sistemul introdus recent, de finanţare a şcolilor după numărul de elevi, nu ne îndeamnă tocmai la performanţă, pentru că poţi să ai o şcoală cu 1000 de elevi, în care cea mai mare medie e şase, şi să primeşti o grămadă de bani, în timp ce altă şcoală cu 500 de elevi, cu zeci de premii internaţionale, are mai puţini bani. Nicăieri nu e cuantificat rezultatul în sistemul de finanţare al şcolilor în schema „bani pe cap de elev”. Sperăm că se va perfecţiona sistemul, pentru că altfel colegii nu o să mai fie interesaţi să aplice măsuri de disciplinare, exmatriculare iar atunci se va produce o scădere a calităţii învăţământului, dacă nu se găsesc modalităţi de a cuprinde şi aspectul calitativ în schema de finanţare.

Rep.: Ce părere aveţi despre predarea unor ore în particular?

S.I.: Nu sunt de acord cu acest lucru, dar acest fenomen, în ultimul timp nu se mai prea întâlneşte. Pană acum copiii se pregăteau pentru bacalaureat sau pentru admiterea la facultate. Acum, admiterile la facultatea au dispărut, pentru că se intră pe bază de dosar iar la bacalaureat, cu sistemul de anul acesta, nimeni nu pică. Se primesc calificative, iar prin prezenţa la examen, toţi elevii sunt admişi. Copii de la profilul real, de exemplu, nu mai sunt interesaţi să ia ore în particular la geografie sau istorie, pentru că nu are nici o legătură cu cariera lor. Categoric, nu este normal ca profesorii să-i pregătească pe elevi suplimentar acasă, mai ales pe proprii elevi. În liceul nostru există un program de consultaţii la disciplinele de bacalaureat, la toate clasele care susţin bacalaureatul. Prin acest program, profesorii sunt implicaţi iar elevii pot veni oricând să pună întrebări, iar mai departe e problema lor.

Rep.: Care este numărul cadrelor didactice aflate în subordinea dumneavoastră?

S.I.: Avem 712 elevi în momentul de faţă şi 60 de cadre didactice.

Rep.: Foarte multe instituţii de învăţământ se confruntă cu probleme legate de suprasolicitarea claselor? Cum staţi la acest capitol?

S.I.: Probleme cu planul de şcolarizare nu avem. În anul acesta, de la prima etapă de repartizare computerizată, clasele noastre au fost completate, atât la clasele cu predare în limba română cât şi maghiară. Există solicitare pentru şcoala noastră şi ăsta este un lucru pozitiv. Nu putem să nu constatăm că există o concurenţă importantă pe segmentul acesta. Recent, la nivelul municipiului Târnăveni, a mai apărut un liceu. Şcoala de Arte şi Meserii s-a transformat în Liceul „Constantin Brâncuşi”. Deci, chiar dacă nu am avut încă probleme la nivel de liceu, cu planul de şcolarizare, suntem atenţi şi desfăşurăm acţiuni care să popularizeze rezultatele şcolii şi condiţiile pe care le oferim.


Rep.: Care sunt cele mai grave probleme cu care se confruntă, în prezent, Liceul Teoretic „Andrei Bârseanu”?

S.I.: Avem mai multe probleme, dar unele dintre ele le-am rezolvat. Clădirea în exterior şi acoperişul au fost renovate acum doi ani şi avem o centrală termică nouă, lucru care îmbunătăţeşte suficient de mult confortul elevilor şi al profesorilor. Avem însă probleme cu mobilierul. În unele săli am reuşit să îl schimbăm dar mai avem şi săli în care lucrurile nu sunt cum ar trebui să fie. Sala de sport este destul de veche şi mică pentru dimensiunea şcolii.

Rep.: Ce proiecte de viitor aveţi?

S.I.: Dorim să dezvoltăm în continuare baza materială, să reamenajăm laboratoarele la standardele anului 2010, să refacem sala de sport, împrejmuirea curţii scolii pentru că sunt zone în care gardul nu mai e la un nivelul normal precum şi menţinerea gradului de atractivitate a şcolii şi a performanţelor. Anul acesta, la olimpiada de română am avut multe rezultate bune, cu participare şi la faza naţională, cinci premii la nivelul judeţului, iar unele olimpiade sunt în derulare. În fiecare an avem rezultate bune, la diferite catedre.

Rep.: Care este cel mai important sfat, pe care îl puteţi da elevilor, legat de viitorul lor?

S.I.: E uşor să dai sfaturi dar e mai greu de pus în practică sau de interpretat din punct de vedere al propriei personalităţi. Am speranţa că şcoala, în general, îşi va câştiga locul pe care-l merită în societate iar educaţia va fi din nou un element important în cariera unui om. Cultura generală va fi întotdeauna baza pe care se va construi o specializare. Într-o carieră, se porneşte obligatoriu de la o cultură generală solidă pentru specializare sau profesionalizare într-un anumit domeniu.

Despre autor: