Politehnica Iaşi, fără bani, luptă pentru menţinerea în Liga I

: Dragos Puia

Politehnica Iaşi, fără bani, luptă pentru menţinerea în Liga IConsiliul de Administraţie al grupării moldovene Politehnica Iaşi, întrunită într-o şedinţă de urgenţă în cursul zilei de sâmbătă, 10 ianuarie, a decisobiectivul echipei pentru cea de-a doua jumătate a sezonului competiţional 2008-2009. Pornind de pe poziţia a XV-a a clasamentului ligii întâi cu 16 puncte, ieşenii pregătiţi de controversatul antrenor Ionuţ Popa vor încerca să evite retrogradarea în eşalonul inferior sau în cel mai rău caz să îndeplinească baremul de 25 de puncte având la dispoziţie un buget de aproximativ 2 milioane de euro, dar şi un lot de jucători care nu va suferi nicio schimbare la capitolul sosiri. Deşi la începutul săptămânii precedente Sorin Boca, preşedintele clubului de sub Dealul Copoului, afirma că până la reunirea lotului de jucători programată a avea loc în cursul zilei de ieri, 12 ianuarie, va propune Consiliului de Administraţie două variante de buget dintre care cea mai avantajoasă se ridică la suma de 2,5 milioane de euro şi reprezintă achitarea datoriilor actuale ale clubului faţă de furnizori şi jucători, dar şi efectuarea celor două stagii de pregătire programate şi efectuarea a 2-3 achiziţii pentru îmbunătăţirea lotului de jucători care să permită echipei rămânerea în primul eşalon. A fost refuzat. În aceste condiţii, echipa moldavă, din care face parte şi mijlocaşul tîrgumureşean al echipei, Romulus Miclea, se va confrunta cu o misiune aproape imposibilă în tentativa lor de menţinere pe prima scenă fotbalistică a ţării şi este posibil ca până la startul returului să aibă loc plecări din cadrul clubului ieşean. Contactat, Romulus Miclea ne-a confirmat că există probleme la nivelul clubului, dar nu se pune problema plecării sale de la echipă, deşi există oferte pentru el de la Gloria Bistriţa şi Gaz Metan Mediaş. „ Am aflat de interesul celor două cluburi asupra mea, dar vreau să asigur suporterii echipei că nu voi părăsi Iaşiul în aceste momente grele. Aici m-am simţit ca şi în a doua mea casă şi acum e momentul să ajut clubul” a afirmat Miclea. El a ţinut să adauge că în situaţia în care, totuşi, situaţia financiară la nivelul clubului nu se va schimba, el se gândeşte să răspundă afirmativ uneia dintre cele două oferte, dar a ezitat să nominalizeze care ar fi aceasta.



Categoria: Sport
Data: 2009-01-13



Despre autor:

Dragos Puia
Apasa aici pentru a trimite e-mail!

Dragos Puia - 15 ani! Atât au trecut de când am călcat pentru prima dată pragul unei
redacţii de presă. Nu voi uita niciodată PRIMA ZI la Uniplus Radio Tîrgu Mureş, unde am învăţat ce înseamnă jurnalismul. Până atunci nu văzusem în viaţa mea un calculator. Habar nu aveam ce înseamnă o ştire de presă, mai presus de asta, arta jurnalismului, sau ce trebuie să facă un reporter.
După 13 ani de ucenicie am scris prima ştire la un cotidian concurent celui la care sunt astăzi, iar acum la aproape doi ani trecuţi scriu ştiri pe bandă rulantă, 24 /24 ore, doar pentru tine. Mă consider un viitor absolvent de jurnalistică sibiană cu acte în regulă în 2011, dar cu câteva clase în plus peste “chilipirurile” presei mureşene actuale care au răsărit peste noapte, dar fără a avea minime studii de specialitate sau tangenţă cu ceea ce înseamnă mass-media adevărată făcută aşa cum o scrie manualul. Băzându-mă pe sloganul "încearcă şi vezi dacă poţi", sper să descifrez în fiecare zi dilemele vieţii mondene şi să vă ofer de fiecare dată cele mai proaspete şi bune ştiri locale.
Dincolo de aceste neajunsuri, visez să fac parte din cea mai bună echipă de profesionişti din mass-media românească, dar aici mă simt ca şi acasă deşi uneori apar inerente probleme, dar împreună cu colegii mei sper să trecem peste ele. Fără ,,colegii de suferinţă,, fie că sunt şefi, editori sau colaboratori nu aş fi rezistat atât aici.
Fiind un om activ, hobby-urile mele sunt sportul, muzica şi comunicarea.
Nu fac bungee-jumping, dar la fel de multă adrenalină îţi provoacă şi o
plimbare cu motorul sau maşina la peste 130 km/h. După 26 de ani de viaţă, o singură concluzie se desprinde clar: nu ştiu să fiu altceva decât ceea ce sunt acum…reporter (al lumii ce ne înconjoară).