Opinii româneşti în Parlamentul European

: Corespondent

Pentru o strategie românească în cadrul noului Parteneriat Estic. Pentru drepturile românilor de peste hotareComisia Europeană de la Bruxelles a lansat recent o iniţiativă privind "Parteneriatul Estic", menit să dezvolte relaţiile cu statele din Estul Europei, foste sovietice. UE vine astfel cu o completare la proiectul preşedintelui Sarkozy privind Uniunea pentru Mediterana, dorind să ofere şi ţărilor din Est un parteneriat reciproc avantajos. Scopul acestei politici europene de vecinătate este de a evita apariţia unor noi bariere (cortine de fier) în Europa. Ţările de la graniţele UE trebuie să formeze un cerc de prieteni ai UE, beneficiind de acorduri comerciale şi de finanţări europene pentru dezvoltare, democratizare, protecţia drepturilor omului, buna guvernanţă, modernizare, cooperare economică şi culturală. Parlamentul European discută acum modalităţile în care acest proiect al Parteneriatului Estic poate să capete conţinut, să devină capabil de a ajunge la rezultate concrete. Există eurodeputaţi care avertizează asupra riscului de a avea doar un ambalaj superb, dar fără conţinut. De aceea, pentru a da conţinut proiectului, consider că românii trebuie să vină cu o viziune proprie, prin care să armonizeze priorităţile naţionale cu cele europene. Cred că România, fiind o ţară de frontieră a UE, trebuie să îşi construiască o viziune cu care să contribuie la formularea şi aplicarea politicii europene de vecinătate. Având în vedere rolul activ al UE în promovarea drepturilor omului in lume, trebuie să avem în vedere îmbunătăţirea situaţiei românilor din Basarabia şi Bucovina de Nord, oferind totodată o perspectivă europeană mai clară pentru Republica Moldova. Subliniez că nu se pune problema schimbării graniţelor şi că toate propunerile trebuie să recunoască principiul suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei şi a celorlalte state.În acest context, trebuie să atragem atenţia Comisiei Europene şi Consiliului de Miniştri al UE că în Ucraina există o minoritate română, care numără peste 410.000 de persoane, înregistrate la recensământul din 2001, conform datelor oficiale ale Guvernului Ucrainei. Minoritatea română din Ucraina este o comunitate naţională tradiţională, cu profunde rădăcini istorice, care trăieşte în armonie cu majoritatea şi cu alte minorităţi, în special în Regiunea Cernăuţi (nordul Bucovinei, nordul Basarabiei si zona Hertei), în Regiunea Odessa (raioanele din sudul Basarabiei), în Regiunea Transcarpatia (Maramuresul istoric). Conceptul de comunitate naţională tradiţională este esenţial, pentru că o îndreptăţeşte la o situaţie mai bună decât se prevede pentru comunităţile de imigranţi, sau de lucrători care se află la muncă în străinătate. Trebuie să spunem foarte clar că o ţară cu aspiraţii europene ca Ucraina, trebuie să acorde drepturi minorităţilor la standarde europene, aşa cum face şi România. România poate fi un exemplu de bune practici în privinţa drepturilor acordate minorităţilor.Consider că UE trebuie să recomande Ucrainei ca la Universitatea de stat din Cernăuţi sa înfiinţeze secţii cu predare în limba maternă română la toate profilurile si specializările existente. De asemenea, trebuie să solicităm instituţiilor UE să recomande Ucrainei să înfiinţeze secţii cu predare in limba maternă română în şcolile profesionale şi liceele existente în oraşele din regiunile menţionate mai sus.Căile de acţiune cele mai potrivite sunt iniţierea de rezoluţii, propunerea de amendamente la proiectele de rezoluţii existente, discursuri în plenul Parlamentului European şi interpelări adresate Comisiei Europene de la Bruxelles. Şi nu în ultimul rând, este nevoie de eforturi perseverente şi inteligente pentru a conştientiza europarlamentarii din cele 27 de state UE, pentru a obţine susţinerea politică necesară.Desigur, această acţiune românească la Bruxelles se sprijină pe argumente puternice. După datele oficiale ucrainene, în 2001 au fost înregistraţi 258,6 mii moldoveni şi 151 mii români, deci în total circa. 410 mii populaţie românească. Ei sunt repartizaţi astfel:1) În regiunea Cernăuţi au fost înregistraţi 114.555 români şi 67.225 moldoveni, în total 181.780 persoane sau cca. 20% din populaţia regiunii. 2) În regiunea Transcarpatia - 32.100 români (2,4% din totalul regiunii) şi câteva sute de moldoveni. 3) În regiunea Odesa - 123.800 moldoveni (5,5% din totalul regiunii) şi câteva sute de români. După unele calcule, în raioanele din sudul Basarabiei a reg. Odesa locuiau cca. 78-80 mii populaţie românească, aproape toţi consemnaţi drept moldoveni, care constituiau cca. 12,6-13% din populaţia zonei. Aşadar, în cele trei regiuni locuiesc aproximativ 338-340 mii români (o parte dintre ei fiind înregistraţi ca moldoveni). Restul, peste 70 mii, locuiesc foarte dispersat în diferite regiuni ale Ucrainei şi în cea mai mare parte sunt asimilaţi etnic şi lingvistic. Deci, acestea sunt datele oficiale.Consider că UE trebuie să acţioneze pentru a asigura dreptul la învăţătură în limba maternă română, la toate nivelele. Există şi o tradiţie istorică în acest sens. Încă din perioada istorică a administraţiei austriece, la Cernăuţi au existat şcoli cu limbile de instruire ucraineană, română, germană şi poloneză, iar la Universitatea din Cernăuţi, existau şi cursuri în română şi ucraineană, deşi învăţământul era preponderent în germană. Ar fi un argument istoric în plus pentru a se înfiinţa la Universitatea din Cernăuţi şi grupe în limba română.Ar fi doar o primă realizare concretă în proiectul european al Parteneriatului Estic.

Despre autor: