Nu te simţi bine, dar nu ai vrea să lipseşti de la serviciu?

: Meszaros Reinhold

Cum vei proceda în următoarea situaţie? Să presupunem că într-o dimineaţă, încă din primul moment în care te-ai trezit, ţi-ai dat seama că nu te simţi deloc bine. Pe moment, nici nu-ţi dai seama de ce, dar ai sentimentul că ai fost învins prin KO într-un meci de box. Nu ţi-ai dori decât să stai în pat pe durata întregii zile, însă te străduieşti să te mobilizezi pentru a merge la serviciu.
Oare ai luat decizia corecta? Nu cumva ar fi mai bine să stai acasă şi să te îngrijeşti? Sau nu este nimic grav şi, de îndată ce starea de disconfort dispare, poţi merge la serviciu? Iată câteva aspecte pe care este bine să le iei în considerare şi care te vor ajuta să-ţi dai seama ce ai de făcut.
I-ai putea pune în pericol pe ceilalţi?
Dacă pornim de la premisa ca este vorba despre o indispoziţie trecătoare, este de presupus că ai fi în măsură să mergi la birou. Lucrul pe computer nu le-ar putea cauza, propriu-zis, probleme celor din jurul tău; iar dacă tu simţi că eşti în stare să te concentrezi pentru a-ţi îndeplini sarcinile, poţi să o faci.
Pe de altă parte însă, ar fi bine să-ţi suni şeful şi să-l anunţi că nu poţi veni, dacă te regăseşti în una dintre următoarele situaţii: în ziua respectivă, trebuie să conduci; ar urma să participi la o şedinţă decisiva sau la o întâlnire cu nişte clienţi importanţi. Este mai bine să rămâi acasă. Cu siguranţă, le vei face tuturor un serviciu şi, în primul rând, ţie însăţi. La fel este bine să procedezi dacă, pentru a te simţi mai bine, este nevoie să iei medicamente puternice, de natură să-ţi denatureze reacţiile şi să-ţi încetinească reflexele.
Afecţiunea este contagioasa?
Este un aspect crucial, deşi problema este că nu întotdeauna îţi dai seama dacă boala de care suferi este transmisibilă sau nu. Mai mult decât atât: numeroase afecţiuni sunt contagioase încă dinainte ca tu să-ţi dai seama că te-ai îmbolnăvit.
Ce poţi să faci în această situaţie? Ceea ce depinde de tine: dacă serviciul presupune să intri în contact cu multe persoane, copii sau oameni în vârstă, este de preferat să stai acasă şi să mergi la medic, pentru ca acesta să-ţi confirme dacă este vorba de o afecţiune contagioasă ori nu.
Eşti conştient că nu vei da randament?
Cel de-al treilea aspect pe care ar trebui să-l iei în calcul se referă la "productivitatea" ta în ziua respectivă. Numai faptul că te prezinţi la locul de muncă nu este suficient, ştii şi tu acest lucru. Ba dimpotrivă, ar putea chiar să-ţi facă deservicii: ce se va întâmpla dacă, nefiind apt să lucrezi ca de obicei, faci vreo greşeală capitală?
Pe de alta parte, gândeşte-te şi la următorul lucru: dacă stai acasă, în pat, şi te îngrijeşti, ai şanse ca în ziua următoare să fii pe deplin restabilit. Dar dacă vii la birou, starea sănătăţii tale s-ar putea înrăutăţi, ca urmare a efortului depus.
Simptome care ar trebui să-ţi arate ce ai de făcut
Dincolo de toate aspectele despre care am vorbit (şi care sunt, până la un anumit punct, subiective), simptomele constituie un "barometru" excelent al stării tale de sănătate. Iată cum ar trebui să decodifici semnalele transmise de organismul tău, astfel încât să alegi între cele trei variante: telefonezi la serviciu şi anunţi că nu te simţi bine, mergi la medic sau, pur şi simplu, te ridici din pat şi pleci la lucru.
Strănut, febră, dureri de gât şi tuse
Dacă strănuţi, dar nu ai alte simptome (cum ar fi durerile de cap, de gât sau febră), probabil că este vorba despre o alergie. Nu ai nici o scuză – aprovizionează-te cu un pachet de şerveţele şi grăbeşte-te spre serviciu.
Tuşeşti? Se aplică rezoluţia prezentată anterior: un pachet de şerveţele şi pregăteşte-te să înfrunţi ziua de muncă. O precizare, însă: este bine să mergi la medic, mai ales dacă tusea a apărut de câteva zile şi "nu vrea" să cedeze. Ar putea fi un prim simptom al unei afecţiuni pulmonare.
Ai nasul înfundat, tuşeşti, ai sentimentul că tot capul ţi-a fost înfăşurat în vată şi te simţi nejustificat de obosit? Sunt toate "şansele" să fie vorba despre o răceală sau gripă, mai ales dacă ai şi febră (nu foarte ridicată). Cum răceala sau gripa sunt deosebit de contagioase mai ales în primele zile, ar fi recomandabil să stai acasă în ziua respectivă şi să faci şi o vizită la medic.
Nu te încăpăţâna să mergi la muncă: este de aşteptat să nu-ţi poţi îndeplini sarcinile în mod corespunzător şi pe lângă aceasta, rişti să-i îmbolnăveşti şi pe cei din jurul tău.
De asemenea, durerile puternice de gât, însoţite de febră puternică şi apariţia unor pete albe pe amigdale, ar putea indica prezenţa unui streptococ. Acesta este deosebit de contagios, aşa încât este obligatoriu să nu intri în contact cu alte persoane şi să ceri sfatul medicului în vederea efectuării unui test specific, pentru depistarea eventualului streptococ.

Migrena

Foarte multe dintre femeile care se luptă cu migrena pot descoperi că şi mama, bunica sau alte rude apropiate au migrene. Iar dacă ambii părinţi au un istoric de durere de cap de tip migrenă, atunci riscul tău de a o avea este foarte mare. Cel mai adesea durerile de cap încep în copilărie sau adolescenţă şi, odată cu înaintarea în vârstă, fie se înrăutăţesc, fie se ameliorează. Nu uita! Deşi migrena este frecventă, nu toate durerile de cap sunt migrene.
Migrena clasică, denumita şi migrena cu aură, începe cu tulburări de vedere care durează 15-30 de minute înainte ca durerea de cap să-şi facă apariţia. În câmpul vizual, îţi apar linii în zig-zag strălucitoare, flash-uri de lumină puternică, puncte negre care apar şi dispar. Mai rar, apar furnicături în braţul sau piciorul de aceeaşi parte cu durerea de cap.
Aura este urmată de o durere severă pe jumătatea stângă sau dreaptă a capului, care se accentuează dacă faci efort sau dacă stai în zgomot sau în lumină puternică. Lăsat netratat, un episod de migrena durează, în general, trei zile. Greaţa şi vărsăturile care îl însoţesc accentuează starea de disconfort şi fac orice activitate imposibilă. În plus, ai o stare de toropeală, o sete intensă şi ai mânca un camion de dulciuri.
Migrena comună
După cum îi spune şi numele, migrena comună este mai frecventă decât cea clasică. Din fericire, este şi mult mai uşor de suportat, chiar dacă cel mai adesea cuprinde tot capul şi nu doar o jumătate. Modificările vizuale lipsesc şi starea generală este mai bună, deşi un episod poate dura mai mult decât în migrena clasică.
De ce apare?
Specialiştii încă mai cercetează pentru a da un răspuns complet. Anumite substanţe chimice din creier, în special, serotonina, scad brusc, determinând vasele de sânge să se îngusteze, scăzând cantitatea de sânge într-o anumita zonă din creier. Aceasta îngustare este răspunzătoare pentru tulburările vizuale. După ce contracţia a trecut, vasele devin dilatate şi inflamate, determinând durerea de cap.
Fără reguli
Frecvenţă cu care apar episoadele de migrenă variază de la o persoană la alta, în limite foarte largi. Unii dintre noi pot avea unul-două episoade pe an, alteori, pe lună, iar în cazurile severe migrena poate dura mai mult de 15 zile pe lună. Mai rar, migrena episodică se poate transforma în migrena aproape zilnică, modificându-ţi, în mod dramatic, activitatea.
Nu uita! Tratamentul migrenei s-a îmbunătăţit, aşa că nu trebuie să laşi durerea să-ţi conducă viaţa. Dacă ai o migrenă tipică sau dacă în familia ta există istoric de migrenă, medicul îţi va face un examen fizic şi va stabili diagnosticul. Dacă însă durerea de cap este atipică, puternică sau bruscă, sunt necesare mai multe investigaţii care să stabilească diagnosticul.
Tratament
Au trecut vremurile când aspirina era singurul medicament disponibil pentru durerea de cap. Cercetătorii au reuşit să mărească substanţial lista medicamentelor care au efect împotriva migrenei. În afara celor care îţi iau durerea deja declanşată, acum exista medicamente care previn apariţia noilor episoade de migrena. Medicul tău îţi poate oferi o strategie de luptă împotriva migrenei, care adesea are efecte excelente.
Nu uita! Unele medicamente nu trebuie luate dacă eşti însărcinată. Spune-i medicului tău că aştepţi un copil.
Când te simţi ameninţat de o nouă migrena, încearcă următorul tratament: stai întins într-o camera întunecată, fără zgomote. Pune o punga cu gheaţă, învelită într-un prosop, pentru a-ţi masa pielea capului în zona care te doare. Apasă pe tâmple. Încearcă să adormi, pentru că somnul alungă durerea.
Ce declanşează migrena:
* Fluctuaţiile hormonilor feminini: estrogen si progesteron
* Anumite alimente: specialităţile de brânză franţuzească, ciocolata, mâncărurile fermentate sau marinate, murăturile, cafeina
* Berea şi vinul roşu
* Aspartamul şi glutamaţii din concentratele vegetale sau din mâncarea asiatică.
* Stresul
* Lumina puternică, mirosurile intense plăcute (de parfum sau flori) sau neplăcute (vopsea, fum de ţigară)
* Activitate fizică intensă, inclusiv cea din timpul actului sexual
* Prea mult sau prea puţin somn sau schimbarea obiceiurilor de somn
* Schimbarea vremii, a anotimpului, modificări importante ale presiunii atmosferice

Reguli pentru a scădea numărul migrenelor
Evită factorii declanşatori! Dacă unele alimente, băuturi sau mirosuri îţi declanşează durerea de cap, încearcă să le eviţi. Ele pot varia de la o persoană la alta, aşa că trebuie să descoperi dacă pentru tine există astfel de "capcane" culinare. Încearcă să ai mesele cât mai regulate.
Renunţă la fumat! Fumatul declanşează adesea un episod de migrenă la persoanele cu predispoziţie şi, în plus, creşte gravitatea acestuia.
Relaxează-te şi fii activ! Mersul pe jos, înotul sau aerobicul îţi reduc tensiunea şi diminuează stresul. Toate trebuie făcute cu o încălzire prealabilă, deoarece efortul brusc poate determina apariţia migrenei. Încearcă să-ţi relaxezi muşchii, făcând măcar o jumătate de oră pe zi o activitate pe care tu o consideri relaxantă.
Dormi suficient, dar nu exagera! Numărul de ore de somn zilnic, necesare unui adult pentru a se odihni, sunt în medie 7-9. Prea puţin somn, dar şi prea mult poate declanşa un nou episod de migrenă. Fă-ţi un program rezonabil şi respectă-l. Uneori, se poate întâmpla ca în weekend să apară un episod de migrenă declanşat de prea mult somn. Încearcă să ai acelaşi program de somn cu cel din timpul săptămânii.
Fără medicamente în exces! Dacă iei medicamente împotriva durerii mai des de două-trei ori pe săptămână sau în cantităţi mari, exista riscul de a face o complicaţie denumită durere de cap de tip rebound. Deşi aceste medicamente îţi iau temporar durerea, ele induc apoi apariţia durerii. Intri astfel într-un cerc vicios. Chiar şi aspirina, paracetamolul sau ibuprofenul, luate în doze mai mari decât cele zilnic recomandate, pot determina durerea de cap. Analgezicele care au în compoziţie cafeină induc, cel mai adesea, durerea de cap de tip rebound.

Despre autor: