EDITORIAL - Program şcolar încărcat

: Vas-Gal Lorant

Nu cu mult timp în urmă ministrul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, Daniel Petru Funeriu, afirma că schimbarea programei şcolare va reprezenta prioritatea numărul unu în mandatul său. Domnia sa promitea, atunci, că va lucra la elaborarea unui nou curriculum, care să fie implementat chiar din anul şcolar 2011-2012. Foarte bine, domnule ministru!
O astfel de măsură este absolut necesară, având în vedere programul extrem de încărcat şi stufos al elevilor. Citeam, ieri, o ştire în presa centrală, potrivit căreia „orele de la şcoală, timpul pentru temele de acasă, pregătirea pentru concursuri şi olimpiade, cursurile de pian, lectura particulară, documentarea pe internet, realizarea de proiecte, muncă ce ajunge în anumite cazuri şi la 14 ore pe zi" a devenit o obişnuinţă pentru elevi, care, practic, nu mai au timp să se joace.
Ei bine, acest lucru nu este normal. Unii ar putea invoca celebra frază: „aşa era şi cu ani în urmă", dar acest lucru nu înseamnă că ne încadrăm în normalitate. Diferitele trepte de creştere, sau mai bine-zis de formare a copilului presupun mai multă joacă şi mai puţină presiune intelectuală. Altfel, şi nu trebuie să fim psihologi ca să constatăm acest fapt, pot apărea o serie de probleme, care pot influenţa în mod negativ, şi pe termen lung, evoluţia psihică a unui elev sau a unui adolescent. Pentru că trebuie să ţinem cont de faptul că puţini copii fac faţă cerinţelor exagerat de mari şi, aşa cum scriam într-o ediţie precedentă, mulţi elevi ajung să apeleze la psihologi şcolari, unii cu serioase probleme mintale. O poveste tristă este cât se poate de edificatoare în acest sens. O fetiţă de 10 ani a fost tratată timp de două luni înaintea testării din clasa a IV-a, pentru că, îi era frică de bacalaureat. Repet, la 10 ani!
Vinovaţi pentru astfel de situaţii nu sunt doar cadrele didactice, ci şi părinţii, pentru care performanţa şcolară este, de multe ori, mai importantă, decât nevoile psiho-biologice ale copilului.
Un elev de clasa a IV-a merge la şcoală cu un ghiozdan de zece kilograme, învaţă 5-6 ore şi îşi face temele în 2-3 ore. Mai învaţă încă 2-3 ore, şi asta în cazul în care nu participă la vreo olimpiadă, situaţie în care numărul orelor de studiu poate creşte semnificativ. În jur de 12 ore de preocupare intelectuală zilnică pentru un copil de zece ani. Având în vedere că acesta trebuie să şi doarmă cândva, practic, nu-i mai rămâne timp de prieteni sau de joacă.
Să nu mai vorbim de faptul că, la şcoală, nu se prea ţine cont de orientarea în carieră a elevului, care, fiind suprasolicitat, nici nu se poate concentra suficient de mult pe materiile care îl interesează cu adevărat şi la care ar putea excela.
Făceam, în urmă cu ceva timp, o comparaţie cu sistemul educaţional finlandez, unde programa şcolară este mult mai lejeră dar, în acelaşi timp, mai aproape de normalitate. De fapt, este considerat, prin prisma rezultatelor obţinute pe plan internaţional, cel mai bun sistem de învăţământ din lume. Desigur, în Finlanda doar cei mai buni profesori primesc sarcina de a preda. Acolo materiile sunt, însă, mai puţine, iar temele pentru acasă însumează aproximativ o jumătate de oră. Cu toate acestea, sau poate tocmai pentru acest motiv, iubirea de carte este mai mare decât la noi şi trioul elev-părinte-profesor se poate concentra asupra necesităţilor individuale ale fiecărui elev în parte. Ei bine, tocmai pe acest trio, fireşte, cu prisosinţă pe elev, trebuie să se axeze noul curriculum. Sarcina ministrului Educaţiei este clară şi sperăm să aibă susţinerea necesară îndeplinirii ei.

Despre autor: